Comisia Europeană a propus marţi, din cauza efectelor pandemiei de coronavirus, să fie oferite oraşelor Rijeka (Croaţia) şi Galway (Irlanda) posibilitatea de a-şi prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021. De asemenea, CE propune amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii şi din 2021 în 2023 a anului în care Timişoara (România) şi Elefsina (Grecia) vor deţine titlul, arată un comunicat de presă al instituţiei. Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală.
În Timişoara, Elefsina şi Novi Sad, capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanţare la viitoarele reglementări în materie de siguranţă. În plus, restricţiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice şi oportunităţile pentru parteneriate europene şi internaţionale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiţii normale, ar fi trebuit să se accelereze.
Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) şi Esch (Luxemburg), precum şi Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém (Ungaria), sunt mai puţin afectate, deoarece au încă timp să îşi adapteze programele pentru a ţine seama de diferitele scenarii viitoare.
Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală.
Iniţiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 şi a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase iniţiative culturale europene. Oraşele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor, comunităţilor şi părţilor interesate din oraş şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului şi a regiunii înconjurătoare.